BBC şi Discovery scanează Sarmizegetusa ascunsă…documentarul in August (la noi)

Celebrul post britanic de televiziune a folosit sateliţii şi o
tehnologie numită LIDAR cu care a scanat împrejurimile incintei
sacre din capitala dacică. Aşa a descoperit o echipă de la BBC în
Sarmizegetusa Regia urme ale construcţilor romane. Rezultatele sunt
spectaculoase, spun cei de la BBC, dar preferă deocamdată să
păstreze secretul asupra descoperirii lor. Arheologii români vor
primi o copie a hărţii obţinute astfel doar după difuzarea
documentarului, la sfârşitul verii.
<http://www.replicahd.ro/wp-content/uploads/2012/05/Echipa-de-filmari-de-la-BBC1.jpg>

Filmările pentru coproducţia BBC – Discovery Channel s-au derulat şi
la Sarmizegetusa Regia, după ce indicii interesante, ce rămân
deocamdată secrete, le-au fost oferite producătorilor de o scanare
din satelit
BBC lucrează de anul trecut la acest proiect despre Imperiul Roman
şi despre cum tehnologia prin satelit îi ajută pe arheologi să
descopere noi situri arheologice romane. Filmările la documentar au
început în martie şi, de cinci săptămâni, echipa BBC s-a plimbat
de-a lungul fostului imperiu şi a filmat în Italia, Tunisia,
Iordania, iar, la final, a poposit în Munţii Orăştiei, la
Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a dacilor, cucerită de romani în
urma a două războaie grele: “BBC e aici pentru că lucrăm la un
documentar despre Imperiul Roman şi despre cum tehnologia prin
satelit ne ajută să descoperim noi situri arheologice în tot
imperiul. În România, şi în special, în această parte a României,
există o moştenire culturală foarte bogată şi suntem foarte
interesaţi să descoperim urmele romane”, spune Louise Bray,
producătorul documentarului. Coproducţia BBC-Discovery va avea 90 de
minute şi este dedicată special Imperiului Roman, o temă foarte bine
primită de telespectatorii posturilor.

Proiectul a demarat în
septembrie 2011, dar filmările efective au început de-abia în luna
martie. Munca de teren se finalizează odată cu cadrele filmate sus,
în Munţii Orăştiei, iar partea interesantă apare în documentele la
care deocamdată are acces doar “staff-ul” documentarului. De altfel,
membrii echipei au fost îndeajuns de secretoşi pe toată durata
vizitei lor şi au preferat să oprească filmările de îndată de
ziariştii români au ajuns în zonă. Contractul de confidenţialitate
încheiat cu autorităţile şi arheologii români i-a împiedicat şi pe
aceştia să dea prea multe date despre materialul BBC, dar
entuziasmul specialiştilor care au fost alături de echipa de filmare
e relevant:

“Sigur că acest documentar e foarte important pentru
arheologi, pentru că această colaborare cu BBC-ul nu înseamnă doar o
colaborare cu o televiziune superprofesionistă, care dă informaţie
curată, care promovează în felul acesta situl, dar ne oferă şansa să
avem şi rezultatele investigaţiilor făcute cu noua tehnică LIDAR
privind situl de la Sarmizegetusa. Şi, din punct de vedere
ştiinţific, asta va fi un pas mare înainte”, a declarat profesorul
universitar Gelu Florea, coordonatorul şantierului arheologic de la
Sarmizegetusa Regia.

        Cu laserul prin istorie

Producătoarea documentarului, Louise Bray, este arheolog şi
pasionată de istoria veche. Pe teren, la cetăţile dacice, a
însoţit-o chiar şeful de şantier de pe sit, profesorul universitar
dr. Gelu Florea, cea mai autorizată sursă în ceea ce priveşte
Sarmizegetusa Regia. Toţi românii trebuie să aştepte însă difuzarea
coproducţiei pentru detalii. Cert este că ziariştii britanici au
folosit sateliţii postului pentru a “scana” teritoriul fostului
imperiu în căutarea de situri care nu şi-au spus încă ultimul
cuvânt. “Ceva” a atras atenţia lor către Sarmizegetusa Regia şi nu
către ruinele romane de la Ulpia Traiana.
<http://www.replicahd.ro/wp-content/uploads/2012/05/Louise-Bray-producatorul-documentarului.jpg>

Louise Bray, producătoarea documentarului, observă că bogăţia
Munţilor Orăştiei nu se rezumă la comorile arheologice, ci cuprinde
atât natura, cât şi oamenii
Louise Bray a decis să includă situl din Munţii Orăştiei în
proiectul ei şi, pentru a obţine detalii interesante asupra a ceea
ce pământul ascunde în zonă, a închiriat un avion pe care s-a montat
echipamentul LIDAR – Light Detection and Ranging. “BBC foloseşte
acum un tip de tehnologie numită LIDAR, în care postul a investit
sume importante, şi aceasta ne-a descoperit o nouă imagine, o
imagine foarte largă a pădurii care înconjoară acest sit. Este o
descoperire foarte interesantă, parte din ea se cunoştea dinainte,
este vorba despre o structură romană de apărare, credem noi, dar nu
suntem siguri 100%. Descoperirea este foarte importantă pentru că
este pentru prima dată când această structură poate fi observată
integral, deci putem vedea marele plan al cetăţii pentru prima
dată”. Este tot ce a dezvăluit producătoarea britanică despre
descoperirea din sol apărută după ce tehnologia LIDAR a “bombardat”
solul sitului cu impulsuri luminoase, oferind o imagine clară a ceea
ce ascunde natura. Dacă echipa BBC a “decupat” din harta obţinută
din satelit doar o structură romană, arheologii români cred că
tehnologia LIDAR le va aduce detalii si despre ruinele dacice:
“Imediat după difuzarea filmului, din august încolo, vom primi
aceste hârtii. Aşteptăm să vedem imaginile şi sunt convins că
această nouă tehnică pune în evidenţă tot felul de structuri care
altminteri din fotografie aeriană nu se văd. Trebuie să vă imaginaţi
tot acest deal fără vegetaţie, văzut de la înălţime, ceea ce din
punctul nostru de vedere spune foarte mult, mult mai mult decât ce
se vede cu ochiul liber, de la nivelul solului”, crede profesorul
Gelu Florea. Doar din toamnă vom şti, după ce arheologii români vor
viziona imaginile, dacă descoperirea BBC schimbă teoriile în ceea ce
priveşte istoria capitalei dacice.

        Promovare pentru patrimoniu

Louise Bray a ajuns în luna februarie pentru prima dată în România,
în “recunoaştere”: “Era zăpadă multă şi atunci nu am reuşit să văd
mare lucru, dar acum sunt entuziasmată de ceea ce este aici. Această
parte a României este frumoasă, ne bucurăm de clipele trăite,
oamenii sunt superbi, arheologii sunt minunaţi, timpul – uitaţi este
o zi însorită perfectă, deci trăim un timp minunat şi suntem
mulţumiţi că am venit. Avem şi noi în UK o mulţime de monumente, dar
aici totul este inedit, situl şi natura. Noi nu mai avem nici lupi,
nici urşi şi nici suprafeţe atât de mari de asemenea pădure”, spune
producătoarea a cărei echipă a fost mereu însoţită în teren de un
vânător cu puşca în spate. “Echipa de cercetare a vrut să includă
Sarmizegetusa Regia în film şi nu ne pare deloc rău. Am început să
citim despre sit şi apoi am luat legătura cu domnul Gelu Florea.
Pentru acest program am filmat în alte trei ţări: Imperiul Roman se
întindea mai demult pe o suprafaţă unde acum sunt 16, chiar mai
multe ţări. Noi am ales doar patru ţări dintre acestea unde să ne
filmăm documentarul, am filmat în Tunisia, în Africa de Nord, am
filmat în Iordania şi, de asemenea, în Italia. România este a patra
ţară unde filmăm”. Pe directorul Parcului Natural Grădiştea
Muncelului – Cioclovina (PNG), Lucian Stratulat, adresa BBC l-a
surprins: nici că se putea promovare mai bună atât pentru monument,
cât şi pentru întreaga zonă protejată: “Când am văzut prima dată
adresa de la BBC prin care ne cereau acceptul să filmeze în cetăţi
am rămas plăcuţi impresionaţi, pentru că nu ne-am aşteptat ca parcul
să fie promovat în acest fel, şi prin folosirea unei tehnologii de
vârf. Bineînţeles că ne-am dat acceptul imediat, chiar am promis
echipei de filmare că îi vom sprijini cu tot ce se poate. Acest
documentar înseamnă foarte mult nu dar pentru cetăţile dacice, dar
şi pentru Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina. Vă daţi
seama că prin realizarea acestui documentar se realizează o
conexiune între biodiversitate, tradiţie şi istorie. Zona este
încărcată de istorie, iar promovarea cetăţilor implică promovarea
parcului natural a cărui valoare este de necontestat.
<http://www.replicahd.ro/wp-content/uploads/2012/05/Sarmizegetusa-Regia1.jpg>

Arheologii români au spus demult că doar 3 la sută din vestigiile
vechii capitale a Daciei au fost până acum scoase la lumină, restul
rămânând ascunse sub pământ
Tehnologia specială folosită poate oferi şi specialiştilor parcului
date despre biodiversitatea din zonă”; în timp ce preşedintele
Consiliului Ştiinţific al PNG, cercetătorul Radu Stelian, care a
discutat minute bune cu englezii despre minunăţiile naturale din
zonă, crede: “Pe lângă siturile arheologice, până şi natura de aici,
care e magnifică, are şi ea valenţe de patrimoniu UNESCO. Europa
descoperă că românii au şi ei ceva interesant, că România are o
cultură şi o civilizaţie veche”. Vestea că o televiune precum BBC
filmează în cetate, a făcut turul sitului. Toţi turiştii au tras de
departe cu ochiul la echipa care se plimba şi filma la pas în
pădurea din jurul incintei sacre şi toţi au sperat că documentarul
va îmbunătăţi imaginea României în lume.


Audienţă de milioane

Documentarul va fi difuzat în luna august de BBC, apoi în septembrie
de Discovery SUA, aşa că zeci de milioane de oameni vor afla
informaţii şi vor vedea imagini din fosta capitală a Daciei,
Sarmizegetusa Regia: “Noi avem o audienţă estimată de 30, până la 40
de milioane de oameni în întreaga lume: în UK, America, Europa, Asia
şi Australia, practic peste tot în lume, deci e o ocazie minunată de
a arăta lumii ce parte minunată a României este aceasta şi să le dea
de înţeles cât de importantă era această lume în vremea romanilor”,
crede Louise Bray. O lume despre care ştiu puţine până şi turiştii
români – în lipsa unei finanţări continue şi suficiente, la care se
adaugă condiţii de lucru primitive, arheologii au făcut puţine
descoperiri, dar şi datele publicate nu are cine să le expună
turiştilor interesaţi în lipsa unui ghidaj de specialitate în
cetăţile dacice. Câţi dintre români ştiu de exemplu că: “Situl de la
Sarmizegetusa este foarte mare: ultima ridicare topografică pe care
am terminat-o toamna trecută, cu ajutorul profesorului Rus de la
Facultatea de Geografie din Cluj, ne arată un sit care are şase
kilometri lungime pe ax, peste 250 de terase antropogene, amenajate
în antichitate, se întinde pe aproape 400 de hectare de teren plan,
deci vă daţi seama că e mult şi de-abia acum avem o dimensiune reală
a tot ce s-a întâmplat aici în antichitate”, spune universitarul
clujan, care aşteaptă cele 10 milioane de lei alocate deocamdată pe
hârtie de fostul Executiv: “Sumele alocate de Bucureşti ne ajută
foarte mult, este vorba de acel program multianual anunţat de
Ministerul Culturii şi care sperăm să-l putem pune în aplicare din
această vară cel târziu, pentru patru ani şi, dacă toate lucrurile
merg bine, vom lucra şi la Sarmizegetusa, dar şi în alte centre
dacice din zonă”. Lipsei de informaţie i se adaugă şi infrastructura
deficitară, pentru că drumurile numai trasee turistice nu par.
Louise Bray a caracterizat accesul către Sarmizegetusa Regia ca
fiind “bumpy”: “Drumul către sit este plin de hârtoape şi este un
pic peste mâna turiştilor să vină aici. Au nevoie de o maşină 4×4,
dar este un sit atât de frumos încât cu certitudine aş face efortul
să vin aici, dacă aş fi un turist care ar vizita România şi în mod
special aceasta parte a ţării. Este un sit minunat, iar drumul n-ar
trebui să-i impiedice pe oameni să vină”. Englezii chiar glumesc –
cu siguranţă, pe vremea romanilor, drumurile erau mai bune.

        Tehnologia LIDAR

<http://www.replicahd.ro/wp-content/uploads/2012/05/schema-tehnologiei-LIDAR1.jpg>Light
Detection and Ranging (LIDAR) este o tehnică activă de teledetecţie
cu ajutorul căreia se pot obţine date de o acurateţe ridicată despre
topografia terenului, vegetaţie ori diverse structuri şi
construcţii. Potrivit specialiştilor, această tehnologie foloseşte
trei sisteme de bază – scanarea laser care măsoară distanţele cu
precizie, plus sistemul de poziţionare global (GPS) şi Inertial
Measurement Unit (IMU) pentru înregistrarea orientării. Tehnologia
presupune folosirea de calculatoare cu capacitate ridicată de
stocare şi calcul. Cu ajutorul scanării laser, sunt înregistrate
diferenţele de timp dintre impulsurile laser trimise din avionul ce
efectuează zborul şi cele reflectate de suprafaţa topografică. Un
receptor GPS montat pe avionul care transportă tehnologia
înregistrează poziţia continuă a acestuia. În teren, este amplasată
o staţie GPS pentru a corecta diferenţele, iar traiectoria de zbor
să fie înregistrată extrem de precis. Sistemul IMU măsoară continuu
înălţimea şi acceleraţia avionului. Datele despre topografia
terenului cu sistemul LIDAR se obţin prin recepţionarea impulsurilor
laser într-un anumit interval de lungime de undă, cunoscut ca “banda
infraroşu apropiat”. Avantajul tehnologiei LIDAR apare datorită
fasciculului laser care penetrează vegetaţia indiferent cât este de
densă. Aceeaşi tehnologie a fost folosită de arheologii care au
descoperit oraşul maiaş Caracol – în acest caz, oamenii de ştiinţă
au apelat la LIDAR, adică au folosit semnale laser care au penetrat
jungla şi au reflectat dinspre pământ o imagine 3D a sitului
Caracol, unul dintre cele mai mari oraşe din istoria maiaşă. Au fost
îndeajuns 10 ore de măsurători cu ajutorul laserului, făcute în
patru zile, pentru ca tehnologia să pună la dispoziţia arheologilor
o hartă mult mai detaliată decât ce obţinuseră specialiştii după un
sfert de secol de cercetări la sol. Folosită în arheologie,
tehnologia LIDAR arată exact mărimea sitului, limitele lui şi
construcţiile în terase.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: